|
|
||
|
Vezi și:ZĂDĂRNICI,
POTICNI,
ÎMPIEDICA,
OPRITOR
... Mai multe din DEX...
PUNE PIEDICA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PUNE PIEDICARezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru PUNE PIEDICA. George Coșbuc - Cântec (Coșbuc, 1) ... Și-ți cântai amarul din caval și nai. Dar cumplit tu fost-ai când te-au dus în luptă Ștefan și Mihai. Când ți-or pune piedici dușmanii să cazi Spada ta să fie și de-acum, române, Fulger care-aprinde, vânt ce rupe brazi, Și te-ncrede-a pururi ... Ion Luca Caragiale - Reacționarii neprevăzători Ion Luca Caragiale - Reacţionarii neprevăzători Reacționarii neprevăzători de Ion Luca Caragiale Ca să se vază cât este de deșuchiat și neprevăzător acest guvern, pe lângă ca este reacționar, n'avem decât să ne gândim la purtarea sa față cu presa și serviciul sanitar. Când găsește regimul ciocoilor vreme să lovească în ziare, să pună piedici opiniunilor, să persecute pe cei mai valoroși ziariști și să voiască a supsrima gazetele ? Când ?... când, tot din cauza neglijenții și neprevederii lui, avem dincolo de hotare holera ! Trebue să fi pierdut acești oameni cea din urmă doză de bun simț ca să lucreze Alexei Mateevici - Munca noastră ... doresc moldovenii deșteptați. Încă și mai grea s-a arătat munca asta mai pe urmă, când au prins a ni se pune în cale fel de fel de piedici de dușmanii noștri. Acești dușmani au fost și sunt foarte mulți și fel de fel — uneori chiar ... Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ... ... umbra frumuseții cei eterne pe pămînt. O femeie între flori zi-i și o floare-ntre femei — Ș-o să-i placă. Dar o pune să aleagă între trei Ce-o-nconjoară, toți zicînd că o iubesc — cît de naivă — Vei vedea că de odată ea devine pozitivă ... Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Constantin Stamati-Ciurea - Un ajun de Anul Nou Un ajun de Anul Nou de Constantin Stamati-Ciurea Prin iscusința picturii decorative, a mecanicii și științelor fiziÂcale, producem noi pe scena teatrală în cadru mic minunatele iluziuni, copiate după natură, imitând schimbările și mișcările, ce se săvârșesc în perioadele elementelor tulburate. Priveliștea este adusă la așa mare perfecțiune, încât în mijlocul iernii, pe când afară viscolește și gerul frige pârjol, privitorul, lăfăindu-se în loja sa somptuoasă, în care aburește o căldură ca în luna lui mai, simte până și mirosul de viorele și lăcrimioare, care-i vine de la o damă megieșă, elegantă și cu un buchet mare în mână. Cortina se ridică și el vede aievea o furtună pe mare cu fulgere și trăsnete, sau viscol de nea, ce se spulberă în pusÂtiu, înghețând de viu și îngropând în troian pe călătorul rătăcit. Deci târgovețul birocrat sau locuitorul nerăzlețit din oraș nu o dată cu înfiorare își închipuie pe acel nenorocit, care pe neașÂteptate a fost prins de turbatele valuri sau viscole, în care el e împins la pieire, trecând prin orele fioroase de schingiuiri ca ale iadului, și ajungând la ... Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru Alexei Mateevici - Preoţimea şi poporul nostru Preoțimea și poporul nostru de Alexei Mateevici Grea vreme. O stare de cumpănă, o stare nehotărâtă, prin care arareori a mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirile lui. Știm cu toții, că scaparea noastră este numai cea mai strânsă unire între noi înșine. Știm că prin această unire trebuie să ne gătim în cel mai silitor chip de alegeri, de la care atârnă tot viitorul nostru. Înaintea noastră se desfășoară un drum neted și, mergând pe acest drum, am putea să ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie să facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș să ne strângem la un loc, să vorbim despre ce ne doare pe noi, să ne punem unul pe altul la cale, să ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, să știm pe cine să-l alegem. Nu putem, vasăzică, să ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran ... Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor ... munți și lacâmpii. Ea se urmează în deosebite chipuri, cu deosebite numiri: de pildă, luptavoinicească, lupta ciobănească, lupta ursărească, lupta pe dreptate (adică fărăpunere de piedică și fără ajutor străin). Cine asistă la aceste lupte ale flăcăilorromâni de la Carpați și de pe malul Dunării, recunoaște bine în ele apucăturileși pauzele ... Ion Luca Caragiale - Deziderate legitime ... fel de rupturi, și surpă din maluri, și face peste putință să mai treacă de la un mal la altul altcineva decât zburătoarele. E mare piedică pentru comerțul local; căci capitala districtului se află în partea de dincoace, așa că, dacă s-a pornit odată Dâmbul Sec, nu mai ... Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete ... și-l azvârli drept în ochiul bătrânului, îl orbi, și apoi fără să-i dea răgaz a zice nici cârc! îi puse o piedică și-i făcu vânt în cazan. Luă focul după care venise, o apucă la sănătoasa, și scăpă cu față curată. Ajungând la Zorilă, îi dete ... Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare ... cu penelele lor înmuiate în aur și purpură, în lumină și întuneric, lui nu-i mai spunea nimic. O ură împotriva orînduielii acestea veșnice, care pune același verde pe copaci primăvara și amestecă același albastru spălăcit în fundul izvoarelor, îi umplea inima și-l făcea să-și oblonească fereastra cît ținea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PUNE PIEDICARezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru PUNE PIEDICA. ... ZĂDĂRNICÍ , zădărnicesc , vb . IV . Tranz . A Face să nu se realizeze ceva ; a pune ... lovi în timpul mersului cu piciorul de ceva și a - și pierde echilibrul ; a se împiedica . 2. Tranz . A pune cuiva piedică în mers sau , fig . , într - o acțiune . 3. Refl . Fig . A întâmpina o dificultate sau a nu izbuti în desfășurarea unei ... ... piciorul ) de ceva sau de cineva care stă în cale ( și a cădea ) ; a se poticni . 2. Tranz . A pune unui animal piedică la picioare , a - i lega picioarele ca să nu poată fugi . 3. Tranz . Fig . A opri , a ține în ... ... de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul ... |
||